FAQ

Istoricul Reţelei Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare din România

1990

Universitatea Politehnica Bucureşti şi Technische Universitat Darmstadt au demarat un proiect asupra procesării şi comunicaţiilor de date. Scopul proiectului era de a stabili un sistem experimental de poştă electronică şi de a dezvolta o infrastructură de comunicaţii de date conectată la reţeaua internaţională de date. Universitatea germană a donat echipamentele şi în octombrie 1990 sistemul de e-mail a devenit operaţional, iar conectivitatea la nivel internaţional era realizată prin dial-up.

1991-1992

Un nou proiect cu Deutsches Forschungsnetz (DFN - Verein) pune bazele reţelei naţionale academice române. Principalul scop urmărit a fost instalarea unui server de comunicaţii la Bucureşti cu o conexiune X25 la German Scientific Network - WIN. La sfârşitul anului 1992 intră în uz o linie dedicată X25 între Bucureşti şi Germania şi sunt posibile astfel noi conexiuni naţionale interne. Sistemul de comunicaţii era folosit şi de alte Universităţi din ţară, Universitatea Politehnica din Bucureşti asigurând o linie de acces dial-ul pentru transmiterea mesajelor e-mail.

1993

Universitatea Politehnica Bucureşti implementează prima reţeaua locală LAN în luna noiembrie, pe care o conectează prin linie dedicată la EuropaNet. Lăţimea de bandă a liniei era de 9.6 kbps, iar punctul de acces situat la Düsseldorf - Germania.
Din momentul în care a apărut primul punct de prezenţă Internet în lumea academică română, începe şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii de date din România. În acelaşi an apar două noi conexiuni interne: Bucureşti-Cluj şi Bucureşti-Iaşi, prin care se conectează reţelele a două dintre cele mai importante universităţi din ţară: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

1994

Într-un interval foarte scurt, noiembrie 1993 - iunie 1994, peste 30 de instituţii din România sunt conectate via dial-up şi, în cele din urmă, prin linii analogice închiriate  cu viteze de ordinul a 2400 bps. Reţeaua în plină expansiune reuşeşte să obţină recunoaştere oficială, fiind denumită Reţeaua de Date a Învăţământului Superior - RDIS ("Romanian Higher Education Network") prin Ordinul 8964 din 24.11.1994 al Ministrului Educaţiei.

1995

În luna iunie este închiriat un nou canal de comunicaţii între Bucureşti şi nodul de acces al EuropaNet (DanteNet) din Amsterdam şi astfel conexiunea externă creşte de la 9.6Kbps la 64Kbps. Sunt conectate peste 70 de instituţii iar noul canal de comunicaţii este rapid saturat, impunându-se rapid o nouă creştere a lăţimii de bandă.

1996

Toate oraşele universitare din ţară sunt conectate la Reţeaua de Date a Învăţământului Superior. În februarie se realizează o nouă conexiune VSAT cu lăţimea de bandă de 256Kbps la TaideNet.

1997

RDIS se transformă în RoEduNet (Romanian Education Network) prin Ordinul Ministerului Educației nr. 3629 din 25 martie 1997. Conexiunea internaţională a RoEduNet este mărită la 1.5Mbps, conexiune satelit prin TaideNet.

1998

Fondarea oficială a RoEduNet prin HG 515/21.08.1998. Denumirea completă este Oficiul pentru Administrarea şi Operarea Infrastructurii de Comunicaţii de Date RoEduNet, abreviat O.A.O.I.C.D. RoEduNet. Este realizată prima reţea naţională de comunicaţii de date pentru educaţie şi cercetare  de nivel naţional prin înfiinţarea şi dotarea cu echipamente de comunicaţii şi servere a celor 6 noduri regionale la Iaşi - Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Tg. Mureş - Universitatea Petru Maior, Cluj Napoca - Universitatea Tehnică, Timişoara - Universitatea Tehnică din Timişoara şi Craiova - Universitatea din Craiova. Nodul central al reţelei era instalat la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

În decembrie Ministerul Educaţiei acoperă costurile unei noi conexiuni internaţionale de 4 Mbps via LoralOrion. Noua conexiune funcţionează în paralel cu cea existentă reuşind să acopere cerinţele din ce în ce mai mari de ale instituţiilor conectate.

1999-2000

RoEduNet se confruntă cu probleme financiare deosebite, alocaţiile bugetare fiind insuficiente pentru asigurarea funcţionării unei reţele naţionale în condiţiile în care piaţa telecomunicaţiilor din România era una de tip monopol. Pentru întârzieri la plata serviciilor de comunicaţii, RomTelecom, furnizorul liniilor naţionale şi locale, suspendă în mai multe rânduri serviciile către RoEduNet iar conexiunile sunt întrerupte deseori. Această situaţie a adus prejudicii deosebite, o serie de instituţii conectate la RoEduNet au renunţat la serviciile reţelei pentru educație şi cercetare şi au apelat la serviciile diverselor companii comerciale.

2001

Se renunţă la conexiunile via satelit (scumpe şi cu întârzieri mari) şi se alege o conexiune terestră de 8Mbps operată de RDS/GTS.

RoEduNet se conectează la GÉANT la o capacitate de 34Mbps. Aceasta face posibil accesul direct al comunităţii academice române la cea mai mare reţea din lume - ca întindere şi capacitate (la acel moment erau peste 3000 de instituţii de educaţie şi cercetare din peste 30 de ţări, cuprinzând 28 de reţele naţionale ale educaţiei şi cercetării).

Conectarea RoEduNet la reţeaua GÉANT a marcat integrarea reţelei pentru educaţie şi cercetare din România în efortul european pentru construirea reţelei GÉANT şi a adus instituţiei calitatea de membru al celei mai mari rețele academice din lume.

2002

Evoluţia reţelei RoEduNet a fost determinată de necesitatea creşterii capacităţii liniei de conectare cu reţeaua GÉANT. Aceasta este mărită la 155 Mbps (1 x STM1).

2003

Capacitatea conexiunea internaţionale la GÉANT creşte la 622Mbps (1 x STM4).

2004

RoEduNet participă, în calitate de NREN, la proiectului GEANT2, proiect finanţat în cadrul FP6 de către CE.

2005

Capacitatea conexiunea internaţionale la GÉANT creşte la 1, 244 Gbps (2 x STM4).

Actul normativ privind înfiinţarea RoEduNet este modificat, principalele modificări vizând mărirea numărului de angajaţi ai instituţiei şi crearea nodului regional Galaţi.

La propunerea RoEduNet (Q2/2005),  Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării aprobă iniţiativa de realizare a unei reţele de mare viteză pentru educaţie şi cercetare în colaborare cu SC Telecomunicaţii CFR pe următoarele considerente:

-          Digital divide - decalaj important între nivelul tehnologic al reţelei pentru educaţie şi cercetare din România şi alte reţele similare din Europa

-          Success stories - exemplele ale reţelelor din alte ţări din Europa care au realizat reţele naţionale prin parteneriate între instituţii ale statului (Polonia/PIONER, Cehia/CESNET, Serbia etc.)

2006

La începutul Q2/2006 se semnează acordul interministerial între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului, protocol care permite folosirea de către RoEduNet a infrastructurii de comunicaţii a SC Telecomunicaţii CFR pentru a implementa circuite proprii.

În perioada Q2-Q4/2006 au loc runde succesive de discuţii şi negocieri între RoEduNet şi SC Telecomunicaţii CFR unui contract/acord de colaborare în baza acordului interministerial. Acordul este semnat în decembrie 2006 şi permite utilizarea reţelei de fibră optică a SC Telecomunicaţii CFR pentru realizarea în comun a unei reţele de comunicaţii bazată pe tehnologie DWDM denumită RoEduNet2.

2007

Capacitatea conexiunea internaţionale la GÉANT creşte la 1,866 Gbps (3 x STM4). RoEduNet solicită conexiune la reţeaua GÉANT cu capacitate de 10 Gbps.

2008

Capacitatea conexiunea internaţionale la GÉANT creşte la 10 Gbps în condiţiile în care DANTE (coordonatorul proiectului GÉANT2) instalează un POP al reţelei Europene la Bucureşti în nodul naţional al reţelei RoEduNet din Bucureşti.

În perioada iulie-decembrie este instalată reţeaua RoEduNet2.

În decembrie 2008 prin HG 1609, se înfiinţează Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare prin reorganizarea Oficiului pentru Administrare şi Operare al Infrastructurii de Comunicaţii de Date „RoEduNet". Prin acest act normativ sunt clarificate o serie de aspecte privind statutului instituţiei şi calitatea de NREN pentru România, sunt specificate exact instituţiile care pot beneficia de servicii prin reţeaua RoEduNet, este precizată explicit activitatea de cercetare în obiectul de activitate al instituţiei. De asemenea, este modificată structura administrativă prin introducerea administraţiei centrale şi a numai patru unităţi regionale în locul celor şapte existente.

2009

Reţeaua RoEduNet2 - reţea naţională bazată pe tehnologie DWDM (Dense Wavelength Division Multiplexing) construită de către RoEduNet în baza acordului interministerial semnat între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Ministerul

RoCSIRT

RoCSIRT Logo

Calendar

M T W T F S S
 
 
 
 
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
 
Add to calendar